O tinuta perfecta

 Se pare ca tesatorii evrei s-au instalat acolo inca din secolul al Xl-lea. in 1153 si 1166, Lucca a semnat acorduri comerciale cuGenova, de ale carei galere avea nevoie pentru transportul de marfuri. De atunci matasurile de Lucca sunt atestate in Champagne. Apoi plansete]e au fost inlocuite cu niste role care erau impregnate cu culoare. Progresele din secolul al XlX-lea in domeniul colorantilor au influentat imediat tehnica imprimarii. Cea mai celebrg manufactura din Franta a fost cea a lui Christophe Philippe Oberkampf cetatean elvetian, care a instalat-o la Jouy-en-Josas, aproape de Paris. 

Pentru a fi imbracate mai usor, aceste tunici aveau o fanta inchisa printr-un nasture si o gaica. Nimic nu dovedeste ca aceasta perfectionare a fost adusa de cruciati din Tara Sfanta. Cruciadele nu pot fi facute responsabile nici de generalizarea, catre 1140, a portului rochiei lungi la barbati. Totusi, contactul marilor cruciati cu civilizatia Orientului Apropiat a contat.  Acolo isi imbraca manechinele in jupes-culottes si le pune sa defileze pe strada principala (cu aceasta ocazie se creeaza un ambuteiaj, iar politia e nevoita sa intervina). Tot la Viena, Poiret viziteaza o scoala creata in anul 1903, in care artisti si artizani lucreaza umar la umar, incercand sa regaseasca impreuna prospetimea si elanul artelor primitive. 

Si parfumul egiptean kuphi, de care am amintit mai sus, care era ars in cinstea zeului Ra si a carui reteta dateaza din anul 1550 i.H., continea tamaie si smirna. Pe atunci tamaia era la fel de scumpa ca aurul. Efectul acestora este ca alunga grijile si linistesc. Mai mult, parfumurile creeaza stari euforice si pot avea efecte afrodisiace.  Daca in alte tari costumul taranesc poate fi vazut doar prin muzee, la noi el mai este purtat pe la nunti si chiar in viata de zi cu zi, in satele din Muntii Apuseni sau din Maramures. Supravietuirea pana astazi a portului nostru popular este cu atat mai demna de remarcat, cu cat este vorba despre unul dintre cele mai vechi costume din Europa.

Catre 1900 vedem fotografii cu schioare in fusta lunga pana la glezna, cu taior si palarie cu voaleta. In 1925 ele purtau fuste scurte, iar catre 1930 au adoptat definitiv pantalonul. Astazi se poarta pantaloni care se stramteaza jos si un bluzon vatuit confectionat dintr-o tesatura impermeabila. Pe cap, caciuli. Materialele sintetice au devenit ceva obisnuit pentru tinutele acestor sporturi.  Coranul spune si ca nu exista constrangeri in religie. Voalul s-a perpetuat in societatile musulmane, care acorda o mare importanta castitatii tinerei fete, virginitatii sale. De la pubertate pana la maritis, ea este mouhajjba, adica in stare de houjba, de repaus. Ea urmeaza o cale de practica religioasa riguroasa, pregatindu-se sa devina mama si sa le transmita copiilor ei traditia.